Jandarmul si fotografia

Libertatea de exprimare.

Ieri, m-am simtit ca intr-un film cu Louis de Funès din celebra serie cu jandarmul, daca situatia nu ar fi fost penibila si tragica, chiar m-as fi amuzat.

Asadar si prin urmare, trecand prin Parcul Cismigiu, m-am oprit la un moment dat dupa un copac sa fotografiez un Sturz cantator, entuziast incep sa trag cateva cadre cu pasarea cand sunt intrerupt din activitate, de un monsieur gendarm.

Dialogul ce a urmat a fost halucinant, pentru mine:

Jandarmul:  Buna ziua! Ma numesc plutonier ……….., ce faceti aici?

EU:  Buna ziua! Fotografiez niste pasari.

J:  Puteti sa-mi aratati si mie, fotografiile.

EU:  Bineinteles! Dar ce sa intamplat?

J:  Nimic, dar va urmaresc de 10-15 min. si nu stiam ce faceti, parea suspect si intr-un fel pervers.

EU:  Arat eu, ca o persoana periculoasa?

J:  Nu, nu sigur ca nu! Un act de identitate, imi puteti prezenta si mie?

EU: Sigur! Dar pentru ce imi cereti cartea de identitate?

J: Sunt nelamurit si vreau sa clarific ceva pentru linistea mea.

EU:  !!!? 

Linistea lui !!!?  WTF is that ?

Dar linistea mea si dreptul de fotografia fara a fi considerat suspect?

Dar linistea mea si dreptul de a nu fi discriminat pentru simplul motiv de a avea un aparat fotografic la gat?

Dar linistea mea si dreptul la Libera exprimare garantata de Constitutia Romaniei la ART.30, alin.1?